Ochii uscați după 50 de ani: de ce acum?
N-ai schimbat nimic în viața ta și totuși ochii ustură, lăcrimează la vânt și obosesc la citit. Nu ți se pare: ochiul uscat devine mai frecvent cu vârsta, mai ales la femei, și are cauze precise — care se pot trata.
Ce se schimbă în ochi după 50 de ani
Trei lucruri, de obicei împreună. Glandele lacrimale produc mai puțin și lacrima devine mai concentrată. Glandele Meibomius din pleoape se rarefiază și uleiul lor se îngroașă, așa că lacrima se evaporă mai repede. Iar pleoapele își pierd din tonus, clipitul devine mai puțin eficient și, la unii, ochiul nu se mai închide complet în somn.
Raportul TFOS DEWS II, sinteza internațională a studiilor de epidemiologie, confirmă că atât simptomele, cât și semnele clinice de ochi uscat cresc cu vârsta, iar femeile au rate constant mai mari decât bărbații, cu o diferență care se accentuează la vârste înaintate.1
De ce mai ales la femei
Hormonii reglează atât glandele lacrimale, cât și pe cele din pleoape. Scăderea androgenilor și schimbările de la menopauză modifică secreția, iar terapia de substituție cu estrogen este listată printre factorii de risc consistenți pentru ochi uscat.1 Nu înseamnă că tratamentul hormonal trebuie oprit — înseamnă că ochii trebuie evaluați și susținuți în paralel.
Medicamentele care usucă ochii
Multe tratamente frecvente după 50 de ani reduc lacrima: antihistaminicele, antidepresivele, anxioliticele, unele diuretice și medicamente pentru prostată sau vezică.1 Nu le opri singur; adu lista la consult — uneori există o alternativă, alteori doar știind cauza alegi mai bine lubrifiantul.
Bolile care se ascund în spatele ochiului uscat
La această vârstă, ochiul uscat persistent poate fi primul semn al unor boli reumatice sau autoimune — sindromul Sjögren, artrita reumatoidă, afecțiuni ale tiroidei.1 Gura uscată, durerile articulare sau oboseala neexplicată, alături de ochi uscați, sunt motive să ceri o evaluare, nu doar picături.
Ce se poate face
Tratamentul urmează aceiași pași ca la orice vârstă, dar cu accent pe pleoape și pe lubrifianți cu lipide, pentru că evaporarea este de obicei problema. Ghidul TFOS DEWS II începe cu educație, lubrifianți (cu lipide când glandele sunt implicate), igiena pleoapelor cu comprese calde și identificarea medicamentelor care agravează; abia apoi lubrifianți fără conservanți, dopuri lacrimale, terapii pentru glande și medicamente antiinflamatoare.2
- Atât simptomele, cât și semnele de ochi uscat cresc cu vârsta; prevalența în populație variază între 5% și 50% în funcție de definiție și de grupul studiat.1
- Femeile au rate mai mari decât bărbații, iar diferența se accentuează la vârste mai mari.1
- Terapia de substituție cu estrogen, deficitul de androgeni, antihistaminicele, antidepresivele și anxioliticele sunt factori de risc recunoscuți.1
- Primul pas de tratament rămâne același la orice vârstă: lubrifianți, igiena pleoapelor, revizuirea medicamentelor.2
Durere oculară, sensibilitate puternică la lumină, vedere încețoșată care nu trece, ochi roșu intens sau secreții: cere o evaluare în aceeași zi. Dacă porți lentile și ochiul doare, scoate lentila și nu o mai pune până nu ești văzut. Găsește un specialist pentru suprafața oculară
Un plan realist pentru următoarele patru săptămâni
Dacă îl folosești de mai multe ori pe zi. Ziua soluție, seara gel — și nu picături „împotriva roșeții”.
5–10 minute compresă caldă care ține temperatura, apoi curățarea marginii genelor. Cea mai eficientă intervenție la evaporare.
Împreună cu suplimentele. Specialistul vede ce poate contribui la uscăciune.
Filmul lacrimal, glandele, pleoapele și, la nevoie, trimitere pentru analize reumatologice. Ochiul uscat persistent după 50 de ani nu se „suportă”.